Regia Națională a Pădurilor-Romsilva


Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina

Administrație

Despre parc

Turism

       

Noutăţi

Galerie foto

O colecţie de imagini din Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina

Filme

Geologie şi Geomorfologie


Geologie

Din punct de vedere geologic masivul Şureanu face parte din Munţii Sebeşului, care formează partea nord – vestică a Carpaţilor Meridionali. Formaţiunile cele mai vechi din Carpaţii Meridionali sunt de vârstă Precambrian Superior - Paleozoic şi aparţin celor două unităţi majore : Autohtonul Danubian şi Pânza Getică.
Structura geologică a masivului Şureanu aparţine în întregime Pânzei Getice (Domeniul Getic). Aceasta este alcătuită din roci metamorfice de vârstă Precambrian superior, care în partea centrală, nordică şi estică a parcului este reprezentată prin şisturi cristaline şi granitoide la zi, iar în partea vestică şi sud-vestică prin formaţiuni sedimentare de vârstă Paleozoic - Mezozoic în primul rând prin calcare şi gresii.
În cadrul rocilor metamorfice se disting trei formaţiuni : a plagiognaiselor, a gnaiselor cuarţo-feldspatice şi a plagiognaselor şi micaşisturilor.

Geomorfologie

Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina este situat în masivul Şureanu (cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi ai Sebeşului), fiind mărginită de depresiunile Haţegului la vest şi Orăştiei la nord. Teritoriul parcului ocupă partea centrală şi sud-vestică a Munţilor Şureanu şi face parte din marea unitate a Carpaţilor Meridionali Centrali.
Relieful este caracterizat prin prezenţa versanţilor foarte repezi (cu înclinări de 31-400), repezi (16-300) şi a coamelor montane şi deluroase. Cea mai mare extindere o au suprafeţele de înălţime medie, netede, acoperite de păduri de conifere şi foioase, de la 1650-1700 m, până la 1450 m. La altitudini de 1200-1300 m apare o nouă succesiune de suprafeţe.

Spre margini, culmile largi – cuprinse între 950 şi 1000 m pot coborî pe alocuri la 850-800 m şi sunt mai fragmentate pe latura sudică decât pe cea nordică. Acestea reprezintă ultimul complex de nivelare (Gornoviţa), care în partea de vest se extinde mult sub numele de Platforma Luncanilor, o parte individualizată a munţilor Şureanu (Conea & Kandel, 1950). Platforma prezintă un grad înaintat de umanizare a peisajului, fiind una din cele trei vechi suprafeţe de eroziune identificate în aceşti munţi, deformată de mişcări tectonice şi fragmentată de eroziune. Ea s-a format în Ponţian si se găseşte la altitudini de 800-1100 m . Platforma de eroziune se dezvoltă pe toată latura externă a acestor munţi, pătrunzând sub formă de umeri şi pe marile văi, la obârşia cărora apar unele bazinete suspendate. Către Strei, aceasta se termină printr-un abrupt de circa 500 m. Bazinul Streiului face legătura între Munţii Sebeşului şi Munţii Retezat din Carpaţii Meridionali. Versantul drept al Streiului, face parte din extremitatea sudică a Munţilor Sebeş, iar versantul stâng al Streiului se află în extremitatea estică şi nord-estică a Munţilor Retezat.

Toată latura de vest a Munţilor Şureanu, mai fragmentată şi mai greu accesibilă, este aproape în întregime împădurită, deosebită de partea dinspre valea Grădiştei, unde se află aşezările de înălţime, înconjurate de fâneţe şi păşuni. Această suprafaţă retează cuvertura calcaroasă de vârstă jurasică pe care s-a format un relief carstic variat. Formele exocarstice sunt reprezentate prin doline, cu diametre de la 2-3 m până la 60 m (Trufaş, 1961), concentrate în aria Ponorici, unde se află şi cunoscuta polie a Ponoriciului şi polia Fundătura Ponorului (Ilie, 1978) şi cele endocarstice: peşteri, avene, etc. Dintre peşteri, cele mai lungi sunt cele de la Ponorici – Cioclovina (6560 m) şi Şura Mare (6183 m) (Geografia României, vol. III, 1987). Cele mai multe peşteri sunt active, străbătute de cursuri subterane. Unele sunt cunoscute pentru urmele de cultură materială, provenite încă din paleolitic.Altitudinal PNGM-C este situat în zona montană şi de dealuri înalte, la altitudini cuprinse între 432 şi 1702 (± 3) m.

© 2009 Administraţia Parcului Natural Gărdiştea Muncelului - Cioclovina | www.gradiste.ro